Doru Bem
Ne-am obinuit sa dam ”intamplarii” sensul de hazard, de aleator – intamplator, insa, in esenta, este tocmai pe dos.
In textele lui Hermes Tristmegistos, mai specific in Legile Kybalionului, el spune asa: ” hazardul nu este decat un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cauzalitatii insa nimic nu scapa Legii, există o cauză pentru orice efect produs şi un efect pentru orice cauză.
Cuvantul ”intamplare” provine din latinescul ”in templum”, adica, in templu. In antichitate, in anumite Temple, acoperisul era decupat in centru, in forma de romb, si comunica, in mod evident, cu exteriorul. Sacerdotii adresau intrebari zeilor si in functie de pasarile care apareau in cadrul acestui romb, si in functie de miscarile lor, se interpreta raspunsul zeilor.
Deci ”intamplarea” este raspunsul tainic al Creatorului.
Sensul intamplarii, al experientei, este de a-l propulsa pe om intr-o etapa superioara a existentei sale, la fel cum si trambulina, cu cat este mai elastica, cu atat mai tare te inalta.
Singura conditie este sa te pregatesti permanent pentru salt. Cu cat interpretezi acest ”salt” ca pe o nenorocire, cu atat mai tare sansele de a trece mai departe, scad.
Singurul lucru care poate modifica natura experientei este rugaciunea. Meditatia te pregateste pentru salt, rugaciunea amortizeaza socul si il transfigureaza! Elasticitatea trambulinei este data de smerenie. La fel si sfintii, inaintea rugaciunii, meditau asupra inimii si mai apoi incepeau si rugaciunea cu foc.
