Doru Bem
Dumnezeu nu are iubire, Dumnezeu ESTE IUBIRE! Liberul arbitru nu este o lege ci un efect al iubirii! Alegerea de a te jertfi din iubire este punctul culminant si cel mai tensionat al iubirii de Dumnezeu. Dumnezeu s-a intrupat si a luat fire omeneasca lucrand in aceeasi persoana atat firea dumnezeiasca cat si firea neputincioasa omeneasca. Le-a asumat pe amandoua fara a le amesteca!
Hristos a refacut oglinda prin care omul poate implini asemanarea cu Dumnezeu si poate deveni Dumnezeu dupa Har! In Hristos Omul, Dumnezeu a stralucit in chip Desavarsit, in Preaplin, in Belsug si explozie Divina! Avem in acest sens prima marturie, cea de pe muntele Taborului, unde cei trei Apostoli nu ar mai fi plecat de acolo, de la o asa vedere a Dumnezeirii, spunand atat de gingas „sa ne facem trei colibe aici”, doar, doar de n-am mai pleca. Ce dulceata, ce bucurie, ce pace desavarsita in chip de desfatare trebuie sa fi trait acolo Apostolii, aceeasi pe care o traiesc toti Sfintii Crestinismului.
Adam insa a crapat aceasta oglinda si totul s-a intunecat, lumina pe care umanitatea a mai vazut-o de la Adam este lumina intunericului si nu lumina Dumnezeiasca. Si da, intunericul are lumina sa…lumina care i-a inselat si ii inseala pe multi.
Intreaga creatie nu l-a mai vazut pe Om ca Imparat, caci Dumnezeu nu se mai oglindea in el, si de atunci, intreaga creatie s-a dezbinat in sine, s-a tulburat pierzandu-si Pastorul, adica Omul.
Hristos este lumina lumii, este Dumnezeu desavarsit in chipul Omului, este Darul suprem al Sfintei Treimi pentru noi…oamenii. Cu Hristos, oglinda in care Dumnezeu se reflecta fara de satietate, cu sete nepotolita, cu foame nestavilita, cu iubire netarmurita, este de acum inaltata in Sufletul fiecaruia dintre noi prin Botez, prin Nasterea de Sus si mai intai de toate, prin Jertfa de Cruce si Invierea Sa!
Hristos reda sensul omului, reface chipul si asemanarea in Om, ii da libertatea suprema si toate cerurile i le pune la picioare cu tot cu ingerii Sai prin Calea, Viata si Adevarul, care toate, sunt Hristos.
In aceasta noapte nu comemoram, in aceasta noapte traim, in aceasta noapte ne trezim!
„Hristos a Inviat” nu este o urare, ci o constatare launtrica, plina de uimire, care ar trebui sa ramana tainic in inima noastra, precum aerul intr-un balon. „Hristos a Inviat” este o descoperire intima, este o lacrima pe cerul bucuriei, este inceputul caii spre a-L cunoaste pe Dumnezeu cel Adevarat! Sa lasam acest Sfant Nume in inimile noastre, fara a-l agata pe pereti.
Va doresc o zi frumoasa si plina de cele ceresti!
Cu drag!
